Ziduri din gabioane și blocuri¶

Verificarea rezistenței se efectuează în toate secțiunile care corespund treptelor sau separării dintre gabioane, precum și pentru secțiunile intermediare în cadrul punctelor de discontinuitate. Se verifică secțiunea dreptunghiulară preso-flexionată și solicitată la forfecare, formată dintr-un material care nu reacționează la tracțiune sau cu rezistență scăzută. Pentru zidurile din gabioane, rezistența la tracțiune a materialului se presupune întotdeauna nulă.

Secțiunea de reacție va fi o parțializare a întregii secțiuni și numai în ea va fi activă o anumită distribuție a tensiunilor interne. În general, dacă secțiunea este în întregime reactivă, diagrama tensiunilor normale va fi trapezoidală, eventual încrucișată;

Dacă secțiunea este parțializată, iar materialul este nereactiv la tracțiune, diagrama părții reactive va fi triunghiulară cu un punct nul în dreptul axei neutre; dacă secțiunea este parțializată și materialul are o anumită rezistență la tracțiune, diagrama va fi în formă de fluture, cu o valoare minimă egală cu rezistența maximă la tracțiune și o valoare maximă astfel încât integrala presiunilor să echilibreze sistemul de solicitări.

Verificări de stabilitate internă

Această verificare este necesară pentru a verifica dacă reacția indusă de eforturile normale si și tangențiale ti în interiorul structurii (indicele "i" reprezintă intern) trebuie să fie inferioare valorilor limită corespunzătoare silim și tilim, astfel încât să se evite posibilitatea înregistrării unor deformații excesive care ar putea compromite stabilitatea structurii. Valorile eforturilor silim și tilim pot fi deduse din formule de natură empirică:

Unde:

Determinarea tensiunilor normale care acționează la muchia din aval σvi și la muchia din amonte σmi a secțiunii de verificare, se obține prin observarea faptului că aceste tensiuni sunt cauzate de o solicitare compusă de compresiune:

N este suma tuturor forțelor normale la planul de bază al lucrării care acționează asupra secțiunii de calcul.
Bbase este lungimea planului de bază.
e este excentricitatea rezultantei forțelor care acționează asupra structurii, adică distanța punctului de întâlnire a acesteia cu secțiunea de verificare, măsurată de la centrul de greutate al acestei secțiuni.

u reprezintă distanța punctului de intersecție dintre linia de acțiune a rezultantei forțelor care acționează asupra gabionului și planul de bază, măsurată începând de la muchiile din aval.

momentul de stabilizare Mstab și momentul de răsturnare Minstab sunt evaluate în raport cu muchia din aval a structurii.

Tensiunea de forfecare care acționează în cadrul secțiunii de verificare se găsește a fi:

unde:

T este rezultanta tuturor forțelor tangențiale care acționează în secțiunea de verificare.
Bbase este lungimea secțiunii de verificare.

Notate cu σmax și σmin valorile maxime și, respectiv, minime între σvi și σmi, verificările în cauză sunt trecute dacă este verificată următoarea condiție pentru fiecare stare limită:

Ed≤Rd

Ed este valoarea de proiectare a acțiunii sau efectul acțiunii ca rezultat al integrării diagramei de tensiuni.

Rd este valoarea de proiectare a rezistenței sistemului geotehnic calculată ca rezultantă a tensiunilor limită de compresiune.

Rezistența la forfecare a barelor suplimentare a fost determinată în conformitate cu Ec3

Rezistența de lucrare la forfecare = 0,6 * (Rezistența la tracțiune a barei) * (aria barei) / 1,25) * Numărul de bare.